Iernut, Cetatea Rákoczi

Pe amplasamentul cetății de acum în 1495 era conacul familiei Bogáthy. Documentele din secolul al XVI-lea vorbesc deja despre o cetate. Primii proprietari nu erau norocoși, Bogáthy Gáspár, Kendi Ferenc și Kornis Boldizsár au fost executați, dar clădirea a rămas în proprietatea familiei celui din urmă.

În 1649 Kornis Ferenc renunță la castel în favoarea principelui Rákóczi György al II-lea, care îl încredințează pe proiectanul venețian Agostino Serena cu transformarea castelului. Dincolo de șanțul umplut cu apa Mureșului, și de zidurile de apărare cu bastioane, era castelul, magaziile, cazarma și grajdurile. Castelul are formă dreptunghiulară cu curte interioară și cu bastioane în colțuri. Pereții aveau o grosime de 1 m. Galeriile dinspre curte nu erau pe planșele proiectului inițial.

Între pereții cetății au fost organizate 15 adunări naționale, printre care și ultima în 1690. De la umătorul proprietar, Bornemissza Anna, a ajuns la Apafi Mihály II. El de aici a fost dus în exil permanent în Viena. Castelul a fost moștenit de văduva lui, Bethlen Katalin, de la care a ajuns la cancelarul grof Bethlen Miklós, proprietatea rămânând la această familie până la anul 1887. Ei au construit clădirea de la poartă decorat cu blazonul cu șarpe. Tot ei au construit și acoperișul vizibil și astăzi, după incendiul din 1802. Într-o noapte fatidică a anului 1887 groful Bethlen Márk pierde castelul în timpul unei partide de căți.

Groful Haller Jenő a devenit noul proprietar, urmat de Statusului romano-catolic al Ardealului. Ei au amenajat aici o fermă model și au deschis o școlă economică. Acum catolicii luptă pentru retrocedarea clădirilor naționalizate. În 2012 fundația Teleki a renovat acoperișurile bastioanelor.

Share Cetatea Rákoczi, Iernut (E60 Cluj-Sighisoara)