Cetatea Făgăraș

Coordonate GPS:
45.84531 N, 24.97378 E

Unii susțin că în jurul anului 1310 voievodul Apor László a construit aici o cetate din lemn, iar alții că fundația a fost realizată de meșterul Pós între 1227-1233. Cert este că pentru meritele obținute în popularea Țării Făgărașului după invazia tătarilor, voievozii din Țara Românescă au primit de la rege, dreptul de folosire a cetății până în 1464.... și din acel moment cetatea a fost când în proprietatea principilor transilvăneni, când în cea a curții regale, a moștenitorilor, voievozilor, soțiilor de principe, a ajuns și pe mâna turcilor, dar puțini au lăsat urme vizibile. În sec. XV. fortăreața avea deja 4 turnuri.

Între 1528-1541 Majláth István, care mai târziu ajunge voievodul Ardealului, transforma cetatea în castel-fortăreață. A construit încă o curte interioară, și un turn de poartă. În partea dreaptă a porții se vede stema familiei sale. Gabriel Bethlen aduce constructori italieni, care întroduc motivele florale, construiesc balcoane deschise și cele 4 bastioane caracteristice stilului renascentist. Pe vremea lui Rákóczy György zidul exterior a fost dublat, iar golul astfel creat a fost umplut cu pământ. Astfel zidul a atins grosimea de 8 metrii. A fost lărgit și șanțul de apărare, astfel cetatea a fost înconjurată de un șanț de 50-70 m lățime și 6 m adâncime, un adevărat lac, care a fost umplut cu apă din râul Olt. La poarta cetății se putea ajunge printr-un pod demontabil. Pe uriașele bastioane și ziduri puteau fi instalate 50 de tunuri.

În sec. XVII. cetatea a fost transformată conform pretenților principelui ardealului Apafi Mihály I., care a trăit și a murit aici în anul 1690. Între altele pe la mijlocul zidului nordic a fost realizată capela, iar în aripa sudică la etajul I. în apropierea sălii mari, reședința principelui. Deasupra ușilor sculptate se văd embleme de piatră. În prezent în cetate funcționează secția de Istorie a Muzeului Țării Făgărașului, Biblioteca Municipală, un atelier de creație populară, iar într-o aripă un hotel.