București, Palatul Cotroceni

În 1679 Șerban Cantacuzino, domnitor al Țării Românești (1678-1688), a întemeiat pe dealul Cotroceni o mănăstire, iar la nord de aceasta a construit casele domnești, folosite și de Constantin Brâncoveanu.

După mai multe modificări acestea au devenit reședință de vară a domnitorul Barbu Dimitrie Ștribei, iar mai târziu, în 1862, au fost reamenajate pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Palatul Cotroceni, așa cum îl cunoaștem astăzi, a fost construit în timpul lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen.

El îl transformă în reședință pentru Principele moștenitor Ferdinand și Principesa Maria. Noul palat a fost construit după proiectele arhitectului francez Paul Gottreau. Deși lucrările au durat doar doi ani (1893-1895), amenajările s-au întins pe parcursul mai multor decenii.

Perioada comunistă și-a pus amprentele pe palat. În 1947, după plecare regelui Mihai din țară, s-a dezlănțuit jaful: cărți valoroase arse, piese de mobilier duse din palat, iar în 1949 imobilul devine Palatul Pionierilor. Clădirea a fost grav afectată de cutremurul din1977, însă restaurarea a început imediat.

După 10 ani de lucrări, în cadrul cărora Nicolae Ceaușescu demolează biserica veche a mănăstirii, palatul devine casă de oaspeți.

După revoluție, în 1990, într-o aripă a palatului este înființat Muzeul Național Cotroceni, iar în cealaltă parte a ansamblului se instalează președinția României. Palatul Cotroceni devine reședința președinților României.

Share Palatul Cotroceni, Bucuresti