GPS: 45.35542 N, 25.54922 E

Mănăstirea Sinaia

Drumul: DN 1

Spătarul Mihail Cantacuzino (1650-1716), însoţit de familia sa, fiind la un pelerinaj la locurile sfinte a ajuns până la Muntele Sinai, unde a vizitat o vechea mănăstire ortodoxă Sf. Ecaterina (secolul IV). Impresionat de cele văzute a hotarât să construiască în acest loc o mănăstire care să poarte numele muntelui Sinai. Ulterior, denumirea "Sinaia" s-a extins şi asupra localităţii. Mănăstirea închinată Sfântei Maria a fost construită între anii 1690 şi 1695. Dealungul anilor avea un rol de apărare şi de protecţie pentru drumul comercial de-a lungul Văii Prahovei şi de adăpost pentru nevoiaşii zonei. Mănăstirea cuprinde Biserica Mică, Biserica Mare, Muzeul Mănăstirii şi mormântul lui Tache Ionescu.

Biserica Mare a fost construită în perioada 1842 - 1846, iar în 1892 a fost adăugată clopotniţa cu un clopot de 1700 kg. Prin grija lui Carol I, a devenit primul lăcaş de cult electrificat din România. În pictura, pe un fond de mozaic aurit, realizată de pictorul danez Aage Exner apare şi regina Elisabeta, alături de prinţesa Maria, mort la o vârsta fragedă şi Mihail Cantacuzino, întemeietorul bisericii vechi a mănăstirii. Mobilierul bisericii este sculptat, iconostasul, mobilele naosului şi scaunele regale sunt aurite.

Unul dintre cele două scaune poartă blazonul regal şi emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fara Dumnezeu"), iar celălalt, apartinând reginei Elisabeta, poarta initialele E.D. Una dintre piesele remarcabile ale muzeului este epitaful brodat în mătase şi fir de aur a realizat între anii 1897-1900 de Ana Roth. Cele două icoane ruseşti "Sfântul Serghei" şi "Sfântul Nicolae" au fost oferite în 1903 de ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei stareţului Nifon Arhimandritul, cu ocazia botezului prinţului Nicolae, fiul lui Ferdinand.

În 1895, la 200 de ani de la sfinţire, s-a deschis primul muzeu cu obiecte de cult din ţara noastră. În urma lucrărilor efectuate între 1897 şi 1903 de administraţia Eforiei Spitalelor Civile, care patrona averile mănăstirii, biserica a ajuns la înfăţişarea actuală.

Renovarea bisericii vechi a fost terminată în anul 2006. Pictura din pridvor si pronaos este originală, realizată de Pârvu Mutu Zugravul, pictorul preferat al Cantacuzinilor. Paraclisul a fost construit în anul 1695. Capela, cu o arhitectură joasă şi picturi peste 300 de ani, înegrite de trecerea timpului, creează fiorul religios al catacombelor primelor secole ale creştinismului.