GPS: 45.84531 N, 24.97378 E

Cetatea Făgăraş

Unii susţin că în jurul anului 1310 voievodul Apor László a construit aici o cetate din lemn, iar alţii că fundaţia a fost realizată de meşterul Pós între 1227-1233. Cert este că pentru meritele obţinute în popularea Ţării Făgăraşului după invazia tătarilor, voievozii din Ţara Românescă au primit de la rege, dreptul de folosire a cetăţii până în 1464.... şi din acel moment cetatea a fost când în proprietatea principilor transilvăneni, când în cea a curţii regale, a moştenitorilor, voievozilor, soţiilor de principe, a ajuns şi pe mâna turcilor, dar puţini au lăsat urme vizibile. În sec. XV. fortăreaţa avea deja 4 turnuri.

Între 1528-1541 Majláth István, care mai târziu ajunge voievodul Ardealului, transforma cetatea în castel-fortăreaţă. A construit încă o curte interioară, şi un turn de poartă. În partea dreaptă a porţii se vede stema familiei sale. Gabriel Bethlen aduce constructori italieni, care întroduc motivele florale, construiesc balcoane deschise şi cele 4 bastioane caracteristice stilului renascentist. Pe vremea lui Rákóczy György zidul exterior a fost dublat, iar golul astfel creat a fost umplut cu pământ. Astfel zidul a atins grosimea de 8 metrii. A fost lărgit şi şanţul de apărare, astfel cetatea a fost înconjurată de un şanţ de 50-70 m lăţime şi 6 m adâncime, un adevărat lac, care a fost umplut cu apă din râul Olt. La poarta cetăţii se putea ajunge printr-un pod demontabil. Pe uriaşele bastioane şi ziduri puteau fi instalate 50 de tunuri.

În sec. XVII. cetatea a fost transformată conform pretenţilor principelui ardealului Apafi Mihály I., care a trăit şi a murit aici în anul 1690. Între altele pe la mijlocul zidului nordic a fost realizată capela, iar în aripa sudică la etajul I. în apropierea sălii mari, reşedinţa principelui. Deasupra uşilor sculptate se văd embleme de piatră. În prezent în cetate funcţionează secţia de Istorie a Muzeului Ţării Făgăraşului, Biblioteca Municipală, un atelier de creaţie populară, iar într-o aripă un hotel.