Circuitul Someşului Cald
România Relief > Carpatii Occidentali > Bihor Vlădeasa
Durata: 4 h circuitul propriu-zis
Lungime: 8 km circuitul propriu-zis
Diferenţă de nivel: +500 m / -500 m
Observaţii: Drum dificil, practicabil numai vara.
Traseul nostru, punct roşu porneşte de la Cabana Vărăşoaia împreună cu
Traseul nostru părăseşte marcajele acolo unde celelalte trasee cotesc în unghi drept spre stânga.
Câteva lucruri importante:
Se porneşte spre dreapta! Circuitul de fapt este compus din două circuite: o buclă mai mică (circuitul Rădesei) şi o buclă mai mare (circuitul Cheilor Someşului Cald).
Nu părăsiţi marcajele, fiindcă vă duc pe drumul cel mai scurt şi sigur!
Derivaţiile cu semn dublu nu au continuare, întoarceţi-vă la potecă!
Începem circuitul Rădesei. Coborâm pe poteca în jos, trecem prin grohotişuri şi ajungem la apă şi la Peştera Cetatea Rădesei. Traversarea cetăţilor se poate face doar la ape mici. Intrarea în peşteră este pe malul stâng. Are un portal înalt de 15 m, ajungem în Sala mare inundată de lumină, prin 4 hornuri. Se vede haosul blocurilor mari de stâncă, printre care se strecoară apele cu un vuiet asurzitor. După o zonă îngustă şi lipsită de lumină ajungem la o slabă rază de lumină care vine de la Fereastra I.
După un canion strâmt, lipsit de lumină, cu marmite sub picioare, ieşim la lumina orbitoare şi aerul cald al poienii Rădesei. Am parcurs 260 m în subteran! Din poiană poteca se bifurcă: o ramură face legătura cu Circuitul Someşului Cald, iar cealaltă urcă pe versantul stâng între pârâul Rădeasa şi Feredeu, şi închide Circuitul Rădesei. Aici este punctul unde trebuie să hotărâm în ce direcţie continuăm drumul. Cei care continuă circuitul Cetăţile Rădesei şi se vor întoarce la Vărşoaia, încep un urcuş în serpentine. După 10 minute apare prima derivaţie, cu semnul dublu, care ne coboară cca. 15 m.
Ajungem pe o brână de calcar suspendată deasupra canionului Rădesei. Panorama este copleşitoare! Revenim la traseu, care ne conduce la o dolină situată în stânga noastră, cu un aven la fund, ce comunică cu peştera. Este Fereastra Mare, văzută din peşteră. După un urcuş pieptiş ajungem la celelalte patru avene. După ultimul aven mai urcăm în pădure 100 de metrii diferenţă de nivel, după care ieşim în poiană de unde începem coborâşul pe grohotişul mărunt spre intrarea în peştera Rădesei. Circuitul prin Cetăţile Rădesei şi întoarcerea pe deasupra peşterii, durează 2 ore.
Circuitul Someşului Cald este mai greu de parcurs, din cauza lungimii şi a denivelărilor mari de pe traseu. Pornim de pe malul unui afluent al Someşului. În locul, unde trecem apa urcăm puţin la stânga şi o derivaţie ne duce la un punct de belvedere la cota 1349 m.
După un mare grohotiş ajungem la Peştera Cuptorului, care este de fapt o crăpătură îngustă în care s-au încleştat bolovani, creând astfel tavanul. Coborând prin grohotiş ajungem la firul văii Someşului, pe care îl traversăm. Atenţie de aici poteca urcă pieptiş în pădure! În dreapta noastră se află Peştera Honu, cu o lungime de 75 m, lipsit de ornamente. După un grohotiş de 200 m o derivaţie ne duce jos pe malul Someşului Cald, de unde se vede pe de o parte Someşul strecurându-se printr-un jgheab neted între pereţi verticali, iar în direcţia cealaltă sălbăticia cheii.
După ce ne întoarcem peste puţin timp o altă derivaţie ne duce la un balcon natural de unde se văd cheile înguste Moloh, cu cascada Moloh.
Ne întoarcem la marcaj, dar după câteva minute o nouă derivaţie ne anunţă că am ajuns la Peştera Tunelul Mic, de pe valea Căciulata, apele căreia trece prin această peşteră. După vizitarea peşterii ne întoarcem la potecă, şi în scurt timp ajungem în albia Someşului Cald, şi în poiana Rădesei. S-a închis circuitul.
